25
In top cu durere
1 Comentariu | 575 Vizualizari | Adaugat de Nicoleta Tanase-Trifu in Medicina-Sportiva-Tenis
Partea intunecata a performantei sportive o reprezinta frica si neincrederea sportivilor cauzate de agresiunea emotionala, verbala si fizica a parintilor, antrenorilor, coechipierilor, media etc. Consecinta directa o reprezinta rezultatele slabe pe terenul de sport.
Dar ce e de facut? In primul rand constientizarea acestei probleme reale si apoi rezolvarea ei.
Aduc in lumina acest subiect avand speranta ca cei implicati in educatia sportivilor vor gasi aici o sursa de inspiratie pentru a putea spune cu mana pe suflet ca au facut tot ce au putut in cunostiinta de cauza ca sa creasca sportivi echilibrati mental, sa le dea un start frumos si sanatos in viata.
Intimidarea
Toti stim ca incepand din copilarie sportivii (nu toti desigur) sunt agresati/ intimidati fizic, verbal, emotional: ba o palma, ba un sut in fund, ba tipat, ba subestimat, pedepsit, tras de par samd. Uneori adultii se poarta asa cu buna stiinta, alteori din nestiinta consecintelor, dar in majoritatea cazurilor cu cele mai bune intentii.
Frica si neincrederea in sine
Comportamentul agresiv indreptat asupra sportivilor are drept consecinte majore frica si neincrederea in sine precum si rezultate slabe pe terenul de sport. Cand lucrurile se intampla asa, stii cu siguranta ca rezolvarea consta in schimbarea, ajustarea comportamentului adultului si sustinerea psihologica a sportivului. In cazuri mai serioase drumul pe care il vede oricine este spre un psiholog care ajuta la echilibrarea situatiei.
Traumatizat in top
Dar ce te faci cand un sportiv da rezultate (doar) atunci cand este batut sau amenintat? Pare ca sportivul chiar “te ajuta” sa iti mentii comportamentul de intimidare sau agresiv astfel incat el, cel talentat sa castige, iar cupele castigate sa fie in mod firesc incununarea efortului tuturor.
Cred ca toti stim exemple de sportivi cu rezultate foarte bune care cer ca parintele amenintator sa vina in tribuna, astfel incat ei sa reinte in joc. Ceea ce pare paradoxal se intampla in realitate!
Explicatie
Exista o explicatie pe care oricine o stie, dar care ne mira de fiecare data atunci cand o rostim: frica! Decat sa ma bata sau sa ma injure, mai bine uit de nesiguranta, de gandurile mele, de emotiile mele si joc!
Aceasta explicatie este atat de evidenta, incat parca nici n-o mai luam in seama de dragul rezultatelor.
Din pacate mecanism de autoprotectie, de “uitare”/ trecere peste situatiile neplacute sau traumatizante raman in inconstientul sportivului. Unii dintre ei presteaza mai bine, dar la majoritatea sportivilor ele il impiedica sa se adapteze natural la situatiile stressante de pe teren si fac sportivul sa reactioneze cu nervi, emotii, joc sub nivelul sau.
Nu sparge gheata
Se prea poate ca juniorul care are succese (de frica), sa nu aiba rezultatele asteptate la seniorat. El nu reuseste “sa sparga gheata” tocmai pentru ca barierele interne si frica pentru adultul care l-a agresat, el le-a internalizat, au devenit ale lui si le ia cu el peste tot chiar daca nu isi doreste. Chiar daca nu mai exista un adult care sa tipe din exterior la el, internalizand toate aceste comportamente vazute, auzite, sportivul reuseste sa tipe la el insusi, sa se invinovateasca, sa se pedepseasca, sa isi faca rau prin simplul fapt ca nu poate lupta pentru el astfel incat sa isi faca bine prin rezultatele pe care merita.
Intrebare: De ce nu sparge gheata un sportiv agresat emotional sau/si fizic atunci cand intimidarea/ agresiunea a incetat?
Raspuns: Pentru copilul sportiv intimidat sau agresat dezvoltarea se face in conditii de stress emotional si uneori fizic. Rezultatele vin, juniorul este in top, deci se afla intr-o perioada de “calm” din punctul de vedere al rezultatelor.
Odata cu trecerea de la o categorie la alta (ca varsta si nivel) exista sanse ca sportivul sa isi schimbe si antrenorul si sa plece departe de parinti, sau sa intalneasca oameni cu alte viziuni asupra antrenamentului si concursului.
La un moment dat el se poate simti liber de presiunea cu care era obisnuit. Dar atunci psihicul sau “isi cere drepturile” la liniste si echilibru si “striga” in mod inconstient dupa ajutorul pe care nu l-a avut atunci cand a fost agresat. El “striga” prin greselile pe care le face pe teren si nu reuseste sa obtina rezultate (chiar daca acum are liniste si e indreptatit sa aiba rezultate).
Cheia echilibrului
Cine vede aceasta legatura intre agresiune- liniste- lipsa rezultatelor poate sa considere ca in sfarsit a gasit cheia prin care sportivul sa isi poata redobandi echilibrul si sa poata juca cu placere la nivelul la care munca si talentul sau il pot duce. El poate devini puternic emotional si isi poate gasi singur strategiile de a face fata situatiilor problematice pe teren si din afara lui.
Cum poate deveni puternic?
Sportivul poate deveni puternic pe teren in conditiile in care el isi rezolva cu ajutor de specialitate vechile traume emotionale. Poate suna ingrijorator, dar ce e mai ingrijorator: sa traiesti cu frica si nemultumirea sau sa o rezolvi si “sa te simti liber” o viata intreaga?
Rezolvarea iti aduce eliberare, echilibru, multumire si tarie.
Acest lucru este valabil pentru orice om, indiferent ca e vorba de sport sau de viata de zi cu zi.
Concluzie:
Atitudinea agresiva, de intimidare emotionala, verbala si fizica a sportivilor are consecinte pe termen lung. Aceste consecinte se refera la neincrederea in sine, frica, dezvoltarea unor mecanisme ineficiente de adaptare la stressul competitiei. Ca urmare rezultatele intarzie sa apara, chiar si in cazul unui sportiv talentat si muncitor. Rezolvarea o constituie schimbarea comportamentului celor implicati in educatia sportivului, iar pentru sportiv sesiuni cu un psiholog astfel incat traumele din trecut sa fie rezolvate, echilibrul emotional sa fie restabilit, iar sportivul sa poata avea rezultate pe masura muncii si talentului sau.
Acest articol este cu titlu general si informativ. Fiecare situatie este unica si se cere a fi abordata individual. De aceea, pentru orice poveste, idee, intrebare, va rog sa lasati un comentariu mai jos sau sa imi scrieti pe adresa [email protected]
Raspunsurile mele sunt gratuite si nu obliga la inceperea unei relatii de colaborare.
Ti-a placut aceasta lectie de tenis?
Articole din aceeasi categorie - Medicina-Sportiva-Tenis
- Invata sportivul sa se aprecieze | publicat de Nicoleta Tanase-Trifu
- Schimbari “mici”, efecte mari | publicat de Nicoleta Tanase-Trifu
- Vreau sa castig! Sabie cu doua taisuri- pentru parinti si antrenori | publicat de Nicoleta Tanase-Trifu
- Vreau sa castig!- pentru copii | publicat de Nicoleta Tanase-Trifu
- Cand nu sunt rezultate se uita placerea sportivului si lucrul in echipa | publicat de Nicoleta Tanase-Trifu
Parerea ta!
Un comentariu pentru In top cu durere
Reductio | iulie 26, 2014 la 18:13
Mi-am dat fetita la un profesor ale carui metode de pregatire mi se par mai bune decat a celorlati profesori din club. In schimb este mai dur in exprimare, iar copilul meu a prins un fel de crispare (nu frica). Ea a fost de mica mai emotiva si au fost etape in care a trebuit sa lucrez mai intens la nivel mental cu ea.
Pana la urma cred ca am ajuns la un echilibru in triada parinte - elev - profesor. Domnul profesor isi continua munca excelenta, care implica si o anumita presiune uneori, necesara pentru mai tarziu in competitii. Eu am reusit sa o eliberez de anumite frici, facand-o sa inteleaga ce inseamna o practica serioasa si un profesor exigent, dar bun.
Este nevoie de o anumita capacitate de intelegere si inteligenta a copilului, de explicatii foarte bine argumentate din partea parintelui si de rabdare din partea tuturor celor implicati.