Nu am stiut cand am inceput sa-l practic, insa am tras o parte din concluzii:
- provocari la fiecare 2 secunde. Nefiind un joc de echipa, precum handbalul, de ex., unde astepti ca poate primesti mingea.
- testarea limitelor. De la un joc la altul sporeste rezistenta fizica si dupa caz creste sau scade rezistenta psihica.
- cunoasterea personalitatii. Daca in viata de zi cu zi evit sa renunt…pe terenul de tenis tentatia e mult mai mare. Lupta cu tine insuti este foarte grea. Adevaratul caracter al omului il poti cunoaste cu adevarat doar in momentul unei infrangeri. Si ar fi multe de adaugat.
- sporeste atentia, capacitatea de concentrare, logica.
- se cultiva autodisciplina si respectul fata de tine, de adversar, de privitori.
- dezvolta spiritul de competie.
- te ajuta sa-l cunosti pe cel de dincolo de fileu, sa gandesti o tactica, sa stapanesti o tehnica.
Pot continua la infinit.
Prin tenis am reusit sa ma descopar pe mine, ca om. Si daca in momentul cand am inceput sa invat.. credeam ca e un sport usor, fara multe provocari…. am ajuns sa-l iubesc cu toate ca m-am convins ca nu este usor si motive sa renunt am la tot pasul.